Sa festa de su babbu

Sa festa de su babbu est una ricurrèntzia chi si festat in logos meda de su mundu. Sa data càmbiat dae logu a logu. In sas natziones catòlicas a partire dae su Medioevu si festat su 19 de martzu, sa die de Santu Giusepe babbu de Gesùs. In su 1871 sa Crèsia Catòlica aiat proclamadu a Santu Giusepe protetore de sos babbos de famìllia e patronu de sa Crèsia universale. Segundu sa traditzione populare Santu Giusepe est su protetore fintzas de sos òrfanos, de sas bajanas e de sos prus disfortunados. Pro custu su 19 de martzu, in carchi logu de sa Sitzìlia, si usat de invitare sos pòberos a mandigare. In àteros logos si festat sa fine de s’ierru e comente augùriu bellu si faghent fogos de sartiare. Sos primos a istitutzionalizare sa festa de su babbu comente festa làica sunt istados sos americanos. S’idea fiat bènnida a una fèmina, Sonora Smart Dodd, fìgia de unu veteranu de sa gherra de setzessione chi aiat pesadu ses fìgios a sa sola. Da assora sa festa si faghet in su mese de làmpadas e in su 1972 su presidente Nixon nd’at fatu una festividade tzivile natzionale. In Germània sa festa est sa die de s’Ascensione de Gesùs; in Corea de su Sud est s’8 de martzu e si usat de regalare unu gravellu a sos babbos. In Frantza, imbetzes, si regalat una rosa: ruja a sos babbos bios e bianca a sos mortos. In Itàlia si costumat de fàghere durches particulares pròpiu sa die de Santu Giusepe, sos prus connotos sunt sas tzìpulas cun crema o marmellada. In logos meda de Sardigna, pro es. in Giba, Valledòria, La Trinitai (Trinità d’Agultu), Nùgoro, Tula, Buddusò, Thiniscole (Siniscola), si faghent sagras in campagna in ue, a pustis de sa Missa, si invitant totu sos partetzipantes a mandigare e si faghent puru manifestatziones folclorìsticas e musicales.

(M.G.S.)